Formarea şi dezvoltarea personalităţii sunt supuse unui determinism obiectiv, posibil de urmărit şi realizat. Acesta constă în interacţiunea dintre ereditate – mediu – educaţie, factori care pot acţiona în direcţia favorabilă evoluţiei individului sau, din contră, în direcţie opusă influenţând nefast personalitatea.
În etapa actuală, personalitatea tinerilor este puternic influenţată de o serie de factori nocivi (drogurile, tutunul, alcoolul) care îi afectează negativ atât pe ei, cât şi comunitatea.
Cercetările efectuate au demonstrat că în România consumul de droguri a crescut considerabil atingând dimensiunile unui fenomen social. Dintr-o ţară de tranzit a drogurilor, ţara noastră a devenit o piaţă de desfacere pentru ca după anul 2000 consumul de droguri în rândul tinerilor să înregistreze cote alarmante.
Deoarece cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt adolescenţii aflaţi la vârsta tentaţiilor şi dornici de aderare la grupuri non-conformiste, speciliştii în consiliere pe probleme de acest gen consideră ca prevenirea este mult mai importantă şi mai uşor de realizat decât tratarea sau vindecarea celui care a devenit dependent de droguri.
Traim intr-un univers plin de tentatii care nu au cum sa ne lase reci. In perioada adolescentei , cand tinerii sunt inca in cautarea si consolidarea unei identitati de sine, posibilitatea adoptarii unorcomportamente indezirabile este extrem de crescuta.
Anturajul, grupul de apartenenta cu care te vezi zilnic, cu care mergi sa te distrezi la club pot avea influente mai mari ca educatia primita de la familie acasa sau prin intermediul scolii.Gradul de influentare si de manipulare la aceasta varsta este foarte mare, dar o atitudine critica, bazata pe detinerea de informatii, te poate ajuta sa anticipezi repercusiunile unui comportament neadecvat, determinandu-te sa nu te expui la el.
Cunoasterea efectelor nocive ale drogurilor te poate determina sa nu incepi sa le consumi. Ele produc dependenta fizica si psihica si se asociaza cu afectiuni organice si psihice, care, in timp genereaza moartea. Cercetarile realizate in Statele Unite, dar si in Europa demonstreaza consumul in proportii din ce in ce mai mari de droguri in randul tinerilor.
Este vorba atat de drogurile legale: cafea, tigari, alcool, dar si de cele ilegale.
Acestea din urma sunt extrem de periculoase, iar persoanele care le consuma isi pregatesc terenul pentru o moarte lenta si dureroasa. Este un deziderat sa ai o viata complet sanatoasa, dar, in anumite limite poti incerca sa o faci sa fie cat mai sanatoasa, pentru ca de ea depinde starea ta de sanatate.Poti sa alternezi o noapte petrecuta la club unde exista foarte mult fum de tigara cu o zi de relaxare la sala si o alimentatie naturala. In felul acesta, mai echilibrezi balanta.
Nu te lasa influentat de scurtele momente de placere pe care ti le ofera drogurile , pentru ca ele sunt succedate de o dependenta fizica si psihica chinuitoare. O sa expun cele mai consumate droguri pentru a atentiona inca o data asupra efectelor acestora in plan fizic si psihic.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Consumatorul de marijuana se simte relaxat, tihnit, increzator in fortele proprii si creativ.
Amfetaminele sunt produse tot in laborator si sunt considerate medicamente „excitante” , cei care le folosesc se simt plini de energie . Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului , producand energie , de aceea consumatorul doreste sa mai ia o doza, devenind astfeldependent.
Halucinogenele reprezinta o categorie variata de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din „ciupercile magice” si mescalina din cactusul „peyote” , iar altele sunt create in laborator ca acidul lisergic dietilamid (LSD-ul). Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, simturilor si perceptiei consumatorului , care are halucinatii puternice dupa consum. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creaza o dependenta fizica serioasa, dar provoaca o toleranta in organism ducand la moartea consumatorilor. Folosirea pe termen lung a XTC-ului, de exemplu, conduce la lezarea anumitor zone ale creierului, raspunzatoare de gandire si memorie.
Opiaceele (opiul, morfina si heroina) se obtin dintr-o specie de mac numita opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste , exaltare. Sunt foarte puternice si periculoase provocand rapid toleranta in organism si dependenta fizica. O supradoza poate ucide. Abstinenta se realizeaza sub supraveghere medicala, iar urmarile sunt neplacute: friguri, crampe, greturi, transpiratie.
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca si il face pe consumator alert si plin de energie. Ca si efecte: halucinatiile, teama si paranoia.
Efectul drogurilor asupra Sistemului Nervos sunt diferite. Unele inhiba activitatea SNC: opiumul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele ; altele o stimuleaza: cocaina, crack-ul, khat-ul, amphetaminele , iar altele altereaza starea de constiinta: cannabisul, LSD-ul, fencyclidina etc.
Nici nu trebuie sa retii toate aceste delatii, pentru ca esenta conteaza, iar acesta este ca drogurile iti schimba viata in mod negativ.
Primul care suferă este consumatorul însuşi, cel care crede că dacă trage un fum se va simţi mai bine. Dimpotrivă, dependenţa are ca rezultat multiple afecţiuni medicale: cardiovasculare, respiratorii, digestive, hepatita B, C, HIV, tulburări psihice: afectarea memoriei, atenţiei, funcţiilor executive, depresie, anxietate etc. Dar cea mai bună mărturie despre schimbarea propriei vieţi o pot da persoanele dependente. Ele pot mărturisi cum buna-dispoziţie şi eficienţa la muncă au dispărut şi în schimb drogul le-a oferit probleme psihice şi de relaţionare socială. Dacă întâi fumezi o ţigară vei sfârşi tragic, căci ţigara te va fuma pre tine. În cele mai triste situaţii, datorită supradozelor apare decesul . Un studiu longitudinal recent a scos la iveală că 28% dintre dependenţii de heroină au decedat în timp ce erau în tratament . Calculele pe plan mondial indică un număr de 200.000 de decese anual cauzate de consumul de droguri. Numărul se crede a fi subestimat.
Drogurile nu vin singure, ci aduc cu ele şi alte necazuri. În 2003, Treatment Episodic Data Set (TEDS) descoperă că 21% dintre adolescenţii dependenţi de droguri prezentau o tulburare psihică . Cercetările arată că persoanele cu dublu diagnostic (tulburări mentale şi dependenţă) prezintă o rezistenţă mai mare la tratamentul medical decât persoanele cu o singură tulburare . Alte cercetări recente indică o legătură strânsă între consumul de marijuana şi schizofrenie .
Drogurile sunt o problema de actualitate cu care ne confruntam in fiecare zi. Inainte de toate, ar trebui sa definim drogurile, pentru a intelege mai bine riscul si efectele la care ne expunem, in cazul in care le consumam sau am fi tentati sa incercam.
Drogul modifica atat sentimentele, cat si dispozitia si gandirea, daunand grav sanatatii. Drogurile cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune, batai de inima mai accentuate, pe langa distorsiunea senzoriala, halucinatii, paranoie si depresie, ajungandu-se in cele din urma la greata, insomnie, pierderea greutatii si convulsii.
Acum cativa ani majoritatea drogurilor erau produse din plante naturale, de exemplu, din opiu de mac se facea heroina, iar din cannabis hasisul si marijuana. De curand, drogurile au inceput sa fie produse si pe cale sintetica de anumite întreprinderi chimice.
Sunt atâtea de spus despre droguri şi despre cauzele care ne fac să ajungem la ele. Tinerii ajung consumatori de droguri la început din curiozitate, fiind influenţaţi de grupul de prieteni, anturajul din care fac parte. La început li se oferă gratis, după care urmează calvarul dependenţei. De aici începe decăderea morală, psihică. Se transformă radical, părinţii nerealizând ce se întâmplă cu copilul lor. Începe minciuna, furtul din casă şi se poate ajunge uşor la crimă. Au impresia falsă că acest consum îi face să depăşească greutăţile vieţii şcolare şi cotidiene, că trăiesc într-o lume iluzorie în care totul este posibil. Acest abandon în faţa greutăţilor îl trăiesc intens şi nu permit ajutor din partea nimănui. Li se pare că sunt grozavi, mai maturi decât sunt şi aliniaţi unei „ mode” a străzii. Întotdeauna cred că sunt o generaţie neînţeleasă.
Familiile trebuie să fie foarte vigilente şi apropiate de copii. Să cunoască bine cercul de prieteni şi să poarte discuţii libere despre problemele cu care se confruntă. Discuţiile, prietenia în familie ajută tânărul să depăşească aşa zisa criză adolescentină. Şcoala împreună cu familia, organele de poliţie şi comunitatea trebuie să facă front comun şi să educe tineretul, prezentând efectele devastatoare asupra organismului a consumului de droguri.O altă cauză ar fi lipsa de prieteni, neintegrarea în colectivitate. Cei care nu găsesc sprijin în familie caută refugiu în consumul de alcool şi droguri. Heroina şi alcoolul sunt cele mai des folosite în ultimul timp, dar şi alte droguri. Marijuana sau haşişul nu sunt aşa de periculoase şi nu creează dependenţă fizică. Heroina, este cea mai la „modă” şi cea mai periculoasă, întrucât creează dependenţă, chiar dinainte de a realiza că avem o problemă atât fizică cât şi psihică.
Familiile trebuie să fie foarte vigilente şi apropiate de copii. Să cunoască bine cercul de prieteni şi să poarte discuţii libere despre problemele cu care se confruntă. Discuţiile, prietenia în familie ajută tânărul să depăşească aşa zisa criză adolescentină. Şcoala împreună cu familia, organele de poliţie şi comunitatea trebuie să facă front comun şi să educe tineretul, prezentând efectele devastatoare asupra organismului a consumului de droguri.O altă cauză ar fi lipsa de prieteni, neintegrarea în colectivitate. Cei care nu găsesc sprijin în familie caută refugiu în consumul de alcool şi droguri. Heroina şi alcoolul sunt cele mai des folosite în ultimul timp, dar şi alte droguri. Marijuana sau haşişul nu sunt aşa de periculoase şi nu creează dependenţă fizică. Heroina, este cea mai la „modă” şi cea mai periculoasă, întrucât creează dependenţă, chiar dinainte de a realiza că avem o problemă atât fizică cât şi psihică.
Prezentarea efectelor consumului de droguri este obligatorie. Trebuie să ştie ce-i aşteaptă. Societatea luptă din răsputeri pentru diminuarea consumului, dar şi descoperirea reţelelor de traficanţi.
Definiţie: În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii (OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii); în sens farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului.Clasificări ale drogurilor:
I. - droguri legale, admise: cofeina, tutunul, alcoolul
- droguri ilegale: fac obiectul unor convenţii internaţionale sau legi naţionale (în România - menţionate de Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri)
II. după modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC), drogurile ilegale sau „de abuz” se clasifică astfel:
- stimulente ale SNC: cocaina, amfetamine, crack
- depresive ale SNC: opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina), barbiturice, tranchilizante
- perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD, Ecstasy, PCP, Mescalina, Psilocybina, Psilocyna
ATENŢIE! Consumă droguri şi cei cu probleme familiale, dar şi cei fără astfel de probleme, şi cei care au bani, şi cei fără posibilităţi financiare, şi cei cu studii, şi cei fără ...
Cauzele consumului de droguri sunt complexe. Nu ţin nici de nivelul de educaţie, nici de situaţia materială ... totuşi, se pot distinge câteva dintre ele:
- curiozitatea: dorinţa de a încerca ceva nou; sunt însă atâtea alte lucruri, senzaţii de experimentat în viaţă, NU alegeţi una care va poate face să vă pierdeţi viaţa
- plictiseala: trăim într-o societate care ne oferă multiple posibilităţi de petrecere a timpului, de la sport şi muzică, la internet ş.a. Oare ţinem atât de puţin la viaţa noastră încât să ne oprim la această tentaţie care face atât de mult rău, atât consumatorului, cât şi familiei şi celor din jur?
- teribilismul: consumul de droguri poate fi considerat provocator, tocmai pentru riscurile pe care le implică. Dar poţi să ieşi în evidenţă şi în mod pozitiv, fără să consumi droguri! Găseşte alternative sănătoase!
- presiunea grupului de prieteni, a "găştii": este important să ştii să spui "NU", dovedeşte că eşti puternic, încearcă să fii tu însuţi, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie ! Şi nu face nimic doar pentru a impresiona pe „şeful găştii”, fi tu însuţi şi vei fi mult mai apreciat! Nu-ţi sunt prieteni cei care te îndeamnă să faci ceva ce-ţi va face rău !
- probleme (în familie, şcoală, prieteni): unii tineri sunt tentaţi de droguri pentru a scăpa/uita de problemele existente (divorţul părinţilor, abuzuri, rezultate şcolare slabe, probleme în plan sentimental etc). Însă drogurile nu rezolvă problemele, dimpotrivă, le agravează !
- neintegrarea în colectivitate şi societate: unii consideră consumul de droguri un răspuns la singurătate, la probleme privind integrarea în colectivitate.
Dar drogurile nu fac decât să te îndepărteze de familie, de colegi, de adevăraţii prieteni, ele te vor ajuta doar să fii şi mai singur ! Este important să ai prieteni cu care să vă susţineţi în momentele dificile, să treceţi peste probleme fără să recurgeţi la droguri.
Fie că admitem sau nu, trăim într-o „cultură a drogurilor”. Dacă aveţi acasă un adolescent, el va veni într-un fel sau altul în contact cu drogurile. Viciul drogului, dependenţa de drog şi folosirea drogului pentru „distracţie” sunt fapte de viaţă pentru milioane dintre adolescenţii de astăzi. Nici un copil nu este imun. Familia joacă un rol mult mai important în experimentarea şi consumul de droguri al copilului decât suntem uneori dispuşi să recunoaştem. Pentru ca adolescentul dumneavoastră să nu devină victimă a tragediei dependenţei de droguri, vă invităm să ţineţi cont de următoarele recomandări :
- Nu trăiţi cu iluzia că este imposibil să se întâmple aşa ceva în familia dumneavoastră, doar pentru că i-aţi oferit tot ceea ce îi trebuie pentru a se dezvolta armonios.
- Conştientizând faptul că adolescentul dumneavoastră poate lua atât de uşor contact cu lumea drogurilor, este important să vă gândiţi la aceasta ca la un eventual pericol şi să vă pregătiţi din timp pentru a-l contracara.
- Educaţia joacă un rol major în orientarea adolescentului spre un sistem de valori sănătos, spre o gestionare eficientă a banilor, o alimentaţie sănătoasă, o igienă adecvată, către o modalitate plăcută şi atrăgătoare de petrecere a timpului liber.
- Este foarte importantă descoperirea şi cultivarea unor hobby-uri corespunzătoare aşteptărilor, dorinţelor şi aptitudinilor lui.
- Unii părinţi pot fi tentaţi să aştepte să îl prindă în flagrant pe tânărul adolescent, crezând că în acest mod el nu va mai putea nega consumul de droguri. Dar în acest caz există pericolul unei rupturi brutale între părinţi şi adolescent şi a blocării comunicării sub presiunea şocului produs atât asupra părintelui, cât şi asupra adolescentului. Din aceste considerente este indicată obţinerea mărturisirii din partea tânărului a dependenţei sale de droguri, ceea ce poate constitui un pas important în recuperarea sa.
- Dacă tânărul nu conştientizează că are o problemă atunci încercarea celorlalţi de a-l ajuta va fi îngreunată, existând riscul alunecării mai mari a acestuia către dependenţă.
Un rol important în preîntâmpinarea consumului de droguri îl au părinţii, care trebuie să-şi educe copiii corespunzător din punct de vedere moral şi spiritual, pregătindu-i pentru a face faţă realităţilor dure ale vieţii. Atmosfera sănătoasă din familie, dragostea, afecţiunea, comunicarea între părinţi şi copii, constituie astfel principalul aliat în lupta împotriva acestui flagel.
Fiecare copil trebuie înţeles şi personalitatea sa respectată. Meseria de părinte este grea, dar încercaţi să comunicaţi cu copiii dvs. Lipsa de dialog creează bariere de netrecut. Încercaţi să fiţi în primul rând prietenii lor, dar fără a fi exagerat de îngăduitori. Explicaţi-le riscurile la care se expun în anumite situaţii, cum le afectează viaţa greşelile comise.
Fiţi fermi cu copiii, dar în nici un caz agresivi. Violenţa nu va rezolva niciodată problemele, dimpotrivă, le agravează, iar unii tineri copiază comportamentul violent al părinţilor. Aşadar, fiţi un exemplu pentru ei şi încercaţi să le oferiţi un climat familial de bună înţelegere.
Atunci când observaţi o schimbare în comportamentul copilului, motivaţi-l pentru a discuta şi a căuta soluţii împreună pentru problemele sale.
Încercaţi să-i cunoaşteţi şi să vă apropiaţi de prietenii lor. Anturajul poate avea o influenţă nefastă asupra comportamentului copiilor.
Doar asumându-vă răspunderea vă puteţi ajuta copiii să reziste tentaţiei drogurilor. Cu siguranţă nu de ele au nevoie pentru împăcarea cu ei înşişi!
Cum te fereşti?- Să te informezi: ce sunt drogurile, cum acţionează, care sunt consecinţele. Informaţia te face mai puternic, te ajută să iei decizii mai bune! Nu lua în calcul doar prezentarea pozitivă pe care o fac cei ce vând droguri, nu fi o pradă uşoară în capcanele lor!
- Să te cunoşti mai bine şi să ai încredere în tine!
- Să-ţi alegi cu mare atenţie prietenii! Nu te înconjura de persoane cu reputaţie proastă, ai curaj să spuneţi „NU”! Dacă faci parte dintr-un grup în care se consumă droguri, e timpul să-ţi cauţi alţi prieteni! UN PRIETEN ADEVĂRAT NU TE ÎNDEAMNĂ SĂ FACI CEVA CE ŢI-AR PUTEA DĂUNA!
- Să comunici mai bine cu cei din jur! Este foarte bine să ai o persoană cu care să poţi discuta despre ceea ce te interesează, o persoană adultă, de preferinţă cineva din familie, care cu siguranţă îţi vrea doar binele.
- Să ştii cui să te adresezi pentru ajutor (părinţi, profesori, medici, Centrului Judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog)
- Să spui şi prietenilor ceea ce ştii despre droguri şi efectele lor, să-i îndrumi şi să-i sprijini la nevoie De asemenea, dacă ştii sau bănuieşti că cineva ia droguri, îl ajuţi mult dacă spui cuiva apropiat acelei persoane, cineva care crezi că l-ar putea ajuta. Poate se va supăra pe tine, dar cu siguranţă îţi va mulţumi mai târziu.
- Să vorbeşti cu părinţii dacă ţi s-a propus să consumi droguri sau ai fost martor la un asemenea act
Ai o singură viaţă! Bucură-te de ea!
FEREŞTE-TE DE DROGURI!!!
Dacă tentaţia îţi va da vreodată târcoale (ţie sau cuiva de lângă tine),
GÂNDEŞTE-TE BINE CUM VREI SĂ FIE VIAŢA TA,
PENTRU CĂ ESTE SINGURA PE CARE O AI!
Riscurile consumului de droguri
Societatea condamnă cu vehemenţă pe consumatorii de droguri ilegale dar, manifestă o relativă toleranţă faţă de consumatorii de alcool şi tutun. În realitate însă, şi fumatul şi consumul frecvent şi excesiv de alcool pot determina toleranţă şi dependenţă ducând la afecţiuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plămânilor şi sistemului nervos central.
Drogurile precum alcoolul, heroina şi tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reacţiilor biochimice normale din organism şi dacă nu se continuă administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenţei (tremurături, transpiraţii, simptome asemănătoare gripei). În plus, din cauza faptului că sunt depresoare, ele încetinesc reacţiile organismului şi produc o stare de somnolenţă, capacitatea de coordonare a mişcărilor este afectată iar persoana poate cădea şi se poate accidenta cu uşurinţă.
Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice, ducând la o descărcare de energie care poate fi fatală în cazul celor care au probleme cu tensiunea arterială.
Depistarea consumatorilor de droguri
Indicii care pot sugera consumul:
· schimbarea bruscă a comportamentului;
· treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;
· pierderea apetitului alimentar, ochi injectaţi;
· pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;
· stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;
· cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
· pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;
· schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor "prieteni" , folosirea unui jargou diferit de cel anterior.
SEMNELE ŞI SIMPTOMELE CONSUMULUI DE DROGURI
Semne fizice :- pierderea /creşterea poftei de mîncare, o inexplicabilă scăderea sau creşterea în greutate, orice schimbare a obiceiurile alimentare.
- schimarea ritmului mersului, o încetinire sau o înţepenire a mersului, o slabă coordonare a mişcărilor, insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită
- ochii roşii şi înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decît de obicei, blank stare.Palme umede şi reci, mîini tremurătoare
- faţă roşie sau palidă
- miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine
- foarte activ, excesiv de vorbăreţ
- secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci
- urme de înţepături pe antebraţe sau picioare
- mereu mucos, greţuri şi vome frecvente, sau transpiraţii excesive
- tremurături ale mîinilor, picioarelor sau capului
- puls neregulat
Drogurile. Semne comportamentale:
- schimbare în atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză aparentă
- schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea să vorbească despre prietenii cei noi sau aceştia sunt cunoscuţi ca şi consumatori de droguri.
- schimbare în activităţi, hoby-uri sau interese
- scăderea performanţelor şcolare, sau la muncă, întîtzieri la şcoală, absentări nemotivate sau abandon şcolar
-schimbarea comportamentului acasă, pierderea interesului pentru familie şi activităţile de familie
- dificultăţi de concentrare, distrat, uituc
- o lipsă de motivaţie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o atitudine de nepăsare
- frecvent hipersensibil, îţi pierde repede cumpătul, sau are resentimente puternice
- stări de iritabilitate sau mînie
- stare de prostraţie sau dezorientare
- comportament excesiv de secretos
- accidente de maşină
- necinste cronică
- o nevoie inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte pentru a fi vîndute
- paranoia
- scimbări ale obiceiurilor de toaletă
In fiecare zi pe tot cuprinsul globului pamantesc milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai sau cafea, sau in cazul multor adulti, un pahar de vin ce ne relaxeaza. Ca si alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau din alte bauturi racoritoare , sau alcolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si legale.Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substantele ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege.Aceste droguri pot ucide.
Alcolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit in aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cand drojdia (particule mici de mucegai) formeaza zaharuri in mod natural, in fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele din orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi whiskey-ul, ginul si romul contin toate alcoolul.
Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente. Este de asemenea un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii. Alcoolul il poate face pe cel care-l bea sa se simta mai fericit, mai spiritual si mai increzator. Cu toate acestea, ca si in cazul multor droguri, doar cel care il consuma se simte astfel. Ceilalti, insa, vad lucrurile asa cum sunt.
Majoritatea oamenilor pot sa-si controleze consumul de alcool. Acestia sunt “bautori sociali”, iar alcoolul se gaseste in magazine, baruri si restaurante. Insa consumul de alcool este o problema grava in mai multe tari, fiind strans legata de accidente rutiere, crime, sinucideri, violente si abuzul sexual.
Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de aceasta inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptomeale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratia, greata si halucinatiile.
Nicotina in tutun este un drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatulpoate provoca unele forme decancer, cum ar fi la plamani si gat, poate de asemenea, cauza unele boli ale inimi si ale vaselor sangvine, probleme ale plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare.
Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul tabac, cum ar fi vaporii de tar monoxidul de carbon. Persoanele care inspira fumul de tigara in mod regulat - fumatorii pasivi – se afla si ele in pericol.
Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de pericolele si riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei.
Cert este că toate drogurile au la început un efect pozitiv “benefic” (“necesar” în situaţia dată) pentru individ, plăcut, de stimulare a plăcerii, curiozităţii, voluptăţii, de îndepărtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizării. Referitor la noţiunea de “drog” la noi în ţară, termenul a fost preluat din literatura internaţională în special anglo-saxonă în care termenul de “drug” semnifică medicament, dar are şi conotaţia de produs care duce la toxicomanie, sens pe care-l are şi în limba română.
DACA CREZI CA COPILUL TAU SE DROGHEAZA
Daca suspectezi ca se drogheaza nu ignora semnele. Iata cateva lucruri pe care trebuie sa le urmaresti daca crezi ca copilul tau bea sau consuma droguri:
- Note mici la scoala sau scaderea performantelor scolare;
- Izolare, inchidere in sine, depresie sau oboseala;
- Influenta excesiva a anturajului sau schimbarea prietenilor;
- Ostilitate si lipsa de cooperare;
- Deteriorarea relatiilor cu familia;
- Pierderea interesului pentru aspectul exterior sau pentru igiena;
- Pierderea ineresului pentru sport si pentru preocuparile obisnuite;
- Schimbarea regimului de somn si a obiceiurilor alimentare;
- Prezenta drogului asupra tanarului sau in lucrurile sale;
- Semne fizice ca: inrosirea ochilor, rinoree, raceli frecente, scadere rapida in greutate;
UNUL DINTRE CELE MAI BUNE LUCRURI PE CARE LE POT FACE PARINTII PENTRU BINELE COPIILOR LOR ESTE SA CINEZE IN FIECARE SEARA IMPREUNA
Dintre adolescentii care cineaza de 6-7 ori pe saptamana cu parintii, 93% spun ca nu au fumat nici o tigara in ultima luna.
Acest procentaj este mai scazut la cei care cineaza mai putin frecvent impreuna cu familiile lor.
Acelasi lucru se intampla cu cei care consuma alcool sau fumeaza.
IMENSA PUTERE A PARINTILOR Parintii au o mare putere asupra starii de bine a copiilor lor. Din pacate multi dintre parinti nu-si dau seama de aceasta putere si nu o folosesc. Studii dupa studii au aratat ca implicarea parintilor determina o schimbare importanta in viata copiilor lor. Parintii isi pot influenta copii daca se apropie de ei devreme si daca continua sa le transmita valori puternice si mesaje pozitive adolescentilor lor. Resemnarea parintilor fata de consumul de droguri reflecta de obicei faptul ca ei insisi sunt consumatori de droguri.
Copii ne spun ca parintii pot fi singura si cea mai mare influenta in decizia lor de a nu fuma, de a nu consuma alcool si droguri.
Puterea ta ca parinte este determinata de timpul petrecut impreuna si de consistenta mesajelor pe care le trimiti.
CATEVA SUGESTII CARE SA TE AJUTE SA CONSTRUIESTI RELATII ARMONIOASE CU COPIII TAI
- creaza relatii excelente cu copilul tau;
- participa activ la viata copilului tau;
- ajuta-l permanent la lectii;
- incurajeaza-ti adolescentul sa ceara sfaturi in deciziile importante;
- cinati frecvent impreuna cu copiii, in familie;
- mereti regulat la biserica si faceti ca religia sa faca parte din viata tanarului;
- lauda-l si ia masuri atunci cand merita;
- afla ce face dupa scoala;
- afla unde se duce in weekend.
BIBLIOGRAFIE :
Sorin M. Radulescu, Cristina Damboean, Sociologia consumului şi abuzului de droguri, Editura Lumina Lex, 2006.